Ştefan cel Mare a cucerit Imperiul Otoman...

     După marea victorie de la Vaslui împotriva otomanilor, Ştefan cel Mare, ajutat de câteva forţe externe, inclusiv din partea papalităţii, i-a urmărit pe aceştia până sub zidurile Constantinopolului. În următorul an, turcii au fost înfrânţi şi au cedat capitala, retrăgându-se în Asia.

     Astfel, după doar trei decenii, lumea creştină a fost izbăvită de păgâni, iar meritul incontestabil i-a aparţinut domnului moldovean, care a unit cele 3 state româneşti, pentru prima dată sub un sceptru unic, restabilind întinderea noului stat românesc în limitele celui lui Burebista.

     !!! Ştefan cel Mare a readus spiritul latin !!!

    

O nouă revoluţie în Rusia a restabilit ţarismul...

     Blestemul lui Lenin i-a ajuns pe ruşi. Anul trecut, 2017, după 100 de ani de la revoluţia din 1917, preşedintele Putin a fost arestat, iar ultimii urmaşi ai fostului ţar Nicolae (de la fraţii şi surorile sale), au preluat conducerea, transformând Rusia într-un stat monarhic.

     În timpul revoluţiei, s-au înregistrat câteva milioane de victime, iar o mare parte a statului a căzut în mâinile vecinilor. Siberia a fost împărţită între China şi Japonia, partea de la Peterburg la Murmansk, a fost cedată Finlandei, iar partea de sud-vest (Krasnodar şi Groznâi) – statelor caucaziene.

     !!! Ruşii îşi primesc pedeapsa meritată !!!
     

Cretanii au împiedicat extinderea turcilor...

     După cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, unica bucată de pământ neocupată a fost insula Creta. Locuitorii acesteia, ajutaţi de flota veneţiană şi câteva mii de oşteni români veniţi în ajutor, au respins atacurile turcilor, iniţiind recucerirea capitalei Bizanţului.

     Către începutul secolului al XVII-lea, întreaga Europă, inclusiv fostul Imperiu Bizantin au fost eliberate, iar osmanii izgoniţi pentru totdeauna spre centrul Asiei, unde s-au ciocnit cu armatele chineze şi au fost nimiciţi.

   

     !!! În prezent Turcia nu există !!!

Liberalismul a revoluţionat democraţia...

     După 200 de ani, Europa este zguduită iarăşi de revoluţii. De la marile revoluţii din 1848, Europa n-a cunoscut  o asemenea nemulţumire din partea păturilor mici şi sărace. În special, ţăranii şi intelectualii, determinaţi de hoţia guvernanţilor, au luat cu asalt instituţiile statale, începând cu Portugalia (la vest) şi finisând cu Rusia (la est), de la Suedia (la nord) şi până la Italia (la sud). 

     Deoarece în prezent, în 2048, tehnica militară este foarte dezvoltată, s-a hotărât neaplicarea acesteia, atât de revoluţionari, cât şi de guvernanţi. O astfel de înţelegere s-a făcut, fiindcă folosirea armelor superdezvoltate ar fi o catastrofă internaţională şi, ca urmare, nu vor exista învingători. Revoluţiile au drept temei impunerea teoriei şi practicii liberalismului şi se manifestă prin greve, miting-uri, blocări de drumuri, căi ferate, aeroporturi şi, nemijlocit, instituţiile de stat.

    Incapabile să oprească asemenea zvâcniri ale poporului, în doar trei luni, guvernele a peste jumătate din statele europene au cedat puterea în mâinile revoluţionarilor.

   !!! Democraţia adevărată are la bază liberalismul !!!